Am citi in dimineata asta un articol cel putin bizar… ROXANIA, este de parere ca ar trebui schimbat un candidat la presedentia Romaniei…
Nimeni altul decit Crin ANTONESCU, pentru ca ” nu-i pasa daca pierde alegerile”… Interesanta, si profunda eroare… Eroare in care ne-am obisnuit sa ne complacem de mai bine de 20 de ani… Dupa parerea ROXANIEI, Crin ANTONESCU, ar trebui sa faca TOTUL, dar absolut TOTUL, pentru a cistiga, aceste alegeri blestemate… In cuprinsul si acceptiunea grea a cuvintului, TOTUL mi se pare extrem de Vast, dar totodata relativ, infantil, ca tinta si definitie pentru desemnarea unui efort…
Cu alte cuvinte, poporul poate sta timp, mut si gol, pentru ca “cineva”, “altcineva” trebuie sa “faca TOTUL” pentru a-l scapa de Chiorul – Presedinte… Acea forta uriasa a poporului, poate sta inerta, pentru ca alegatorii ( atiti cit vor mai fi ), sa-si descarce responsabilitatile pe umerii, viitorului Presedinte… Responsabilitatile, apartin lui, si nu Poporului… El trebuie sa faca TOTUL…
Noi putem in continuare sa ne scobim in fund si nas, sa insiram kilometrii de “pareri” si “opinii”, peste tot pe unde este loc de sezut… si altii trebuie sa lupte pentru noi…Altii, intotdeauna “altii”…
Pareri gratuite si sfaturi, cu pretentie de “analiza si simtire profunda”…
Soarele va rasari la fel in dimineata asta de toamna… Soarelui, nu-i pasa de alegerile din Romania. Poporului roman, nu-i pasa de circarii care sa scalimbiie cretin fara ca nimeni sa le fi cerut, acest lucru…
Istoria si Betonul fixeaza cu minutiozitate, trecerea Timpului, peste Noi, printre Noi si Nimic nu ramine nerasplatit pe lumea asta…
Restul este O Ciorba de PUI, in care uiti sa pui, PUIUL…
Acesta este “articolul”, de analiza , fixatie si Alarma Celesta:
“În fond, ce-o să mi se-ntâmple? O să pierd nişte alegeri. Mai sunt şi altele. Important e să nu pierd altceva”, a zis domnul Crin Antonescu în direct, la emisiunea “10 pentru România”, dialog cu Mihai Tatulici.
Nu scot din context, realizatorul îl întreba despre compromisuri şi despre preţul lor. Totuşi, o asemenea declaraţie nu se face dacă vrei să câştigi, nu pentru tine, ci pentru cei pe care pretinzi că-i reprezinţi. Dar din declaraţia domnului Crin Antonescu reiese clar că-i pierde din vedere. Şi asta-i buba. Asta-i tara capitală a clasei noastre politice: indiferenţa faţă de obligaţia reprezentării. Şi diferenţa ar fi trebuit să o facă preocuparea cuiva pentru alegători, voinţa de a lupta pentru noi, de a ne reprezenta. De a reprezenta puterea celor fără de putere, cum atât de precis spunea domnul Havel. De a fi alergător pentru alegători: de fond şi cu sprint final.
“Nu e miza vieţii mele să câştig alegerile“, a adăugat, în alt context al emisiunii, dar în acelaşi sens. Şi întrebat ce va face dacă va pierde a răspuns, ironic: “Extraordinar!”.
Da, extraordinar de clar că nu-i pasă de alegători, nu se gândeşte la ideea de reprezentare. Dacă ar fi crezut câtuşi de puţin – pentru că el susţine că spune doar ce crede – atunci măcar şi-ar fi exprimat regretul că, dacă ar pierde, nu le poate îndeplini “iluziile” celor care au crezut în el. În capacitatea lui de învingător. Şi tot el spunea, la aceeaşi emisiune, că “dreptatea o au învingătorii”.
Am vrut să cred în candidatul prezidenţial Crin Antonescu. Această emisiune mi-a întărit, din păcate, convingerea tristă că am avut dreptate în ceea ce-l priveşte. Nu e conştient de miza alegerilor prezidenţiale pentru ţară, pentru alegătorii conştienţi de pericolul care se profilează dacă preşedintele în exerciţiu nu e oprit din cursa totalitară.
Sau dacă e conştient, atunci se declară incapabil sau prea puţin dispus să-l oprească.
Crin Antonescu se gândeşte la aceste alegeri ca la o miză doar pentru el. Ca la un experiment, cum a şi mărturisit, implicit. Nu e conştient sau nu-i pasă sau aşa arată, că nu-i pasă că aceste alegeri au o miză capitală. Le ia cu lejeritate şi se situează, perdant, la antipodul preşedintelui Băsescu.
Când ai în faţă o fiară avidă de putere cu orice preţ, te angajezi să-l înlături de la putere cu orice preţ. Că de-aia vrei să fii preşedinte, pentru o ţară normală. În numele celor care te trimit în luptă ca să te baţi, nu să te declari învins anticipat, doar pentru că armele adversarului sunt incompatibile cu tine. Dacă nu poţi, stai acasă şi lasă-l pe altul care poate.
“Stă în puterea noastră să înlăturăm puterea lor” e sloganul lui Crin Antonescu. În puterea noastră, a alegătorilor, da. Dar fără puterea candidatului de a învinge, nu.
Când alegătorii activi caută cu disperare omul capabil să-l înlăture pe Traian Băsescu şi când alegătorii pasivi nu mai caută nimic, pentru că nu mai cred în alternativă şi sunt resemnaţi în absenţă, candidatul care se pretinde alternativa, care se consideră altfel, are obligaţia să se bată pentru a convinge că el este omul. Dacă e nevoie, trebuie să scuipe sânge pentru asta. Să arate că-i pasă de tine, alegător.
De-aia nu cred în capacitatea candidatului PNL, Crin Antonescu, de a-l bate pe Băsescu şi de a preveni derapajul României spre totalitarism: nici el nu crede, în sensul că nu-i interesat să facă totul, dar absolut totul ca să câştige. Pentru noi. Cei conştienţi de ceea ce se întâmplă.
Mi-a plăcut enorm parlamentarul Crin Antonescu, mi se părea sclipitor şi cred în capacitatea lui de a redeveni un parlamentar strălucit. Dar atât.
Schimbaţi candidatul! Arătaţi că vă pasă! Şi că puteţi să faceţi o mişcare surprinzătoare.”…
German Empire
Reichsheer
Atunci cind s-au hotarit sa se imprumute in numele nostru, guvernantii, s-au gindit si cum anume au sa le plateasca, aceste Datorii??…
Pentru tot ce traim astazi in spatiul nostru geografic, mai merita sa mergem la vot?… sa votam, ce?… Nu sint , oare toti, o apa si un pamint blestemat?…
