Dumitru MALIN – Cu-nvinetite buze vazduhul…   Leave a comment

Cu-nvinetite buze vazduhul…

Dumitru MALIN

obosit
piatră călcată-n picioare îndelung
vârtelniţă-ntoarsă-n zadar
prin negrele caiere
dintre păcate

oamenii
vesel cu ei
am tot aşteptat răsăritul
şi uite c-amurgul
vrea singur să fiu
singur să-mi macin împovărarea

atâtea secrete atâtea erori
toate-ntr-o inimă
adânc îngropată-n
speranţa seninului
ce-atârnă greu
de ocna văzduhului
cu-nvineţite buze

du-te şi spune-le că nu eşti tu
în nebunescul hohot al lumii
cel bun de trăit
lângă-nţelesuri vagi
ori certitudini carbonizate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: