Asta mi-e credinta. Asta mi-e viata. Asta mi-e drumul… Primeste in har Minunea acestui unic balerin…

Primiti in dar, un Dar din Darul Rusiei…

Pling, completindu-mi secatuitoarea  foame sufleteasca, cu doua stele cazatoare… prinde-le si tu Deea, in causul Inimii tale Luminoase…

Marinei...
Aici crengile brazilor stau de strajă
Iar păsări ciripesc tulburător
Trăieşti într-o pădure sălbatică, plină de vrajă
De unde nu poţi fugi uşor.

Fie ca mălinul să se zvânte ca rufa-n vânt
Fie ca de ploaie să se scuture liliacul
Totuşi te voi duce de acolo încurând
În palatul în care cântă cavalul...

Lumea ta cu vrăjitori, de mii de ani
Ascunsă mie şi altora este.
Şi crezi că nu e alta mai frumoasă
Decât pădurea asta vrăjită, de poveste.

Fie ca pe frunze dimineaţa să nu fie rouă
Şi luna cu cerul posomorât să se ia la harţă
Tot te voi scoate de-acolo, chiar de plouă
În iatacul luminos cu balcon spre mare ...

În ce zi a săptămânii, la ce ceas
Tu vei porni tiptil spre mine fără a clipi
Când eu te voi purta pe braţe pas cu pas
Acolo unde nimeni nu te va găsi.

Te voi răpi, dacă răpirea îţi este pe plac
În zadar am risipit atât şi am sperat
Fi măcar de acord cu raiul în bordei
Dacă iatacul şi palatul de altcineva a fost ocupat.

© Doina Constantinescu. Traducerea, 1990 

La numarul 8 pe aceasta strada m-am nascut… Ma furnica buricele degetelor cind scriu asta… Totul imi aduce aminte de un miros de neuitat, de placintele cu orez si varza pe care mi le facea mama, dupa reteta mamei sale… Totul miroase a intoarcere in timp… Pirghiile pleoapelor scirtiie a facere de lacrimi de sticla… Totul este construit dintr-o sticla nemaiintilnita… Si mama si fratele ei, Boris, parca sint si acum acolo, asteptindu-ma… Bunica… Moscova… Bunicii din partea mamei au trait in Moscova razboiului… Mirosul de placinte ma nauceste… Vodka imi da aripi… Amintirile ma imbata. Amintirile nu ma lasa singur. Amintirile ma invirtesc…

Radacinile prind apa din strafundurile ultimului meu pamint… Nimic nu se uita… Nimic nu se sterge… Nimic nu ezita… Traiesc in trecut, prezent si viitor, foarte aproape de LOCUL meu… Traiesc in acelasi uimitor timp al Vietii fara de Moarte…

Serghei Esenin – Sunt ultimul poet cu satu-n glas…

Sunt ultimul poet cu satu-n glas,
Podet umil de scânduri în cântare,
Fac liturghia mea de bun ramas,
Mestecenii, cadelnitând frunzare.

Cu flacara de aur, ca un semn,
Îmi ard faclia în trupeasca-mi ceara;
Si ragusit, al lumii ceas de lemn
Mi-o bate pentru cea din urma oara.

Curând veni-va oaspete de fier,
Pe-albastru câmp, poteca o va-nfrânge.
El, lanul de ovaz, muiat în cer,
Cu mâinile lui negre, îl va strânge.

Cântarile-mi nu pot trai cu voi,
Ne-nsufletite palme, reci, straine!
Doar spicele si caii din zavoi
Or sa tânjeasca vesnic dupa mine.

Nechezul lor l-o suge-un vânt, solemn
Jucându-si parastasul într-o seara.
Curând, ah, ragusitul ceas de lemn,
Mi-o bate pentru cea din urma oara.

Andrei Tarkovsky…

Andrei Tarkovski…

Andrei Arsenievici Tarkovski (Андре́й Арсе́ньевич Тарко́вский) (n. 4 aprilie 1932 în Zavraje, Rusia (acum Belarus) – 28 decembrie 1986) a fost un regizor, actor şi scriitor rus. Unul dintre cei mai influenti cineaşti ai erei sovietice şi al întregii istorii a cinematografiei.

A jucat un rol pivotal în dezvoltarea cinematografiei moderne prin viziunea sa poetică şi studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, Sculpting in Time). Născându-se şi profesând într-un regim opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care de altfel se limitează la 7 filme şi câteva scurt-metraje – în 27 de ani). Cu toate că Tarkovski nu-şi recunoaşte intenţia, câteva din filmele sale – Andrei Rubliov, Oglinda (film), Călăuza – conţin idei privite cu ostilitate de Uniunea Sovietică.

Tabel cronologic…

• 1932, 4 aprilie – Se naşte în satul Zavrajîe, raionul Iurieveţ, regiunea Ivanovo (astăzi, raionul Kadîisk, regiunea Kostroma), din părinţii Arseni Aleksandrovici şi Maria Ivanovna Vişniakova. Este botezat la biserica Naşterii Maicii Domnului din localitate, naşi fiind bunica (din partea mamei) Vera Nikolaevna Petrova şi prietenul de familie Lev Vladimirovici Gornung. * 1934, 3 octombrie – Se naşte în Maloiaroslaveţ, regiunea Kaluga cel de-al doilea copil al lui Arseni şi al Mariei, Marina. În decembie familia se mută la Moscova, în apartamentul de pe strada Şipovsk (Şipka) (supranumită „locuinţa din copilărie a lui Andrei”).
• 1935-1936 – Familia îşi petrece verile la ferma lui Pavel P. Gorceakov (lângă satul Ignatievo).
• 1937 – Tatăl părăseşte familia, pentru a-şi uni viaţa cu Antonia Aleksandrovna Bohonova. Divorţul oficial de Maria Ivanovna se pronunţă abia în 1940.
• 1936-1939 – Timp de câteva luni pe an, Andrei împreună cu Marina locuiesc la bunica lor la lurieveţ.
• 1939 – Se înscrie în clasa I-a a şcolii nr. 554 din Moscova şi a şcolii raionale de muzică.
• 1941, 22 iunie – începe al II-lea război mondial,

august – întreaga familie, împreună cu bunica pleacă în evacuare la Iurieveţ, unde rămân până în primăvara lui 1943. Arseni Tarkovski se înrolează ca voluntar pe front. Luptă în bătăliile de apărare a Moscovei şi pe fronturile al II-lea Baltic şi al Brianskului.

• 1943, 1944,1945 – Andrei îşi petrece verile în satul literar Peredelkino din împrejurimile Moscovei, unde este vizitat de tatăl său.
• 1943, decembrie – în urma unei grave răniri, lui Arseni Tarkovski i se amputează piciorul stâng.
• 1944 – Moare bunica din partea tatălui, Maria Danilovna Tarkovskaia.
• 1947 – Andrei petrece vara la Maloiaroslaveţ, în familia bunicului din partea mamei, Ivan Ivanovici Vişniakov.

septembrie – Intră la şcoala de arte plastice, noiembrie – Se îmbolnăveşte de tuberculoză. Este internat la spitalul TBC pentru copii din Moscova, unde rămâne până în primăvara lui 1948.

• 1948, 1949, 1950 – Petrece verile la ţară, în satele Salkovo (lângă Zvenigorod), respectiv Mutovka (lângă Abramţevo) şi Redkino (lângă Vostriakovo).
• 1951 – Termină şcoala. Este admis la Institutul de Orientalistică din Moscova, secţia Limbă arabă.
• 1953 – Abandonează studiile, aprilie – Este angajat la Institutul de cercetări geologice Nigrizoloto din Moscova. Pleacă, pentru toată vara, în expediţia din regiunea Turuhansk, bazinul râului Kureika (afluent al Eniseiului).
• 1954, aprilie – Demisionează de la Nigrizoloto. Este admis la Facultatea de regie din Institutul de Stat pentru Cinematografie (VGIK), clasa regizorului prof. Mihail Ilici Romm.
• 1956 – Scrie şi regizează o parte din filmul studenţesc Ucigaşii (Ubiiţî) (după o povestire de E. Hemingway), în care interpretează un rol episodic. Celelalte două părţi sunt scrise şi regizate de Maria Beika şi Aleksandr Gordon (viitorul soţ al Marinei Tarkovskaia).
• 1957, aprilie – Se căsătoreşte cu colega sa de facultate Irma Rauş. vara – împreună cu soţia şi colegul de facultate Vasili Şukşin face practică la Studioul cinematografic din Odessa.
• 1958 – împreună cu A. Gordon regizează filmul studenţesc Azi nu avem permisie {Segodnia uvolnenia ne budet), în care interpretează un rol episodic. Scurt-metrajul este o comandă a a Redacţiei de tineret a Televiziunii centrale.
• 1959 – Scrie, împreună cu colegul său Andrei Mihalkov-Koncealovski, prima variantă a scenariului Antarctida, pământ îndepărtat (Antarktida, dalekaia strana).
• 1960 – Scrie, împreună cu A. Mihalkov-Koncealovski, scenariul lucrării de diplomă, Compresorul şi vioara (Katok i skripka). În aprilie începe turnarea filmului la Studioul Mosfilm.
• 1961 – Primeşte diploma de absolvire, cu calificativul „excelent”, aprilie – Este angajat ca regizor de categoria a III-a

la Mosfilm. iunie – începe lucrul la primul său lung-metraj, Copilăria lui Ivan, pe care îl termină în 1962.

• 1962, 9 mai – Premiera filmului Copilăria lui Ivan la cinematograful „Ţentralnîi” din Moscova. august – Participă cu Copilăria lui Ivan la Festivalul de la Veneţia, unde obţine Marele premiu „Leul de aur”. Călătoreşte cu filmul în India şi în Ceylon. 30 septembrie – I se naşte primul fiu, Arseni. împreună cu A. Koncealovski începe scrierea scenariului la Andrei Rubliov.
• 1963 – Devine membru al Uniunii Cineaştilor din URSS.
• 1964, august- Este membru al juriului la Festivalul de film de la Veneţia. Este numit regizor de categoria a II-a la Mosfilm. noiembrie – începe filmările la Andrei Rubliov. Scrie, în colaborare cu A. Koncealovski şi Cinghiz Aitmatov, scenariul la filmul Primul învăţător, în regia lui A. Koncealovski.
• 1965 – Dramatizează radiofonic nuvela Turnabout de W. Faulkner, în cadrul redacţiei de literatură şi teatru a Radioului Central. Lucrează la Andrei Rubliov. Face cunoştinţă cu viitoarea sa soţie Larisa Pavlovna Kizilova, asistent de regie la Mosfilm.
• 1966 – Termină filmul Andrei Rubliov. 21 octombrie – Moartea bunicii din partea mamei, Vera Nikolaevna Petrova.

decembrie – Prima prezentare a filmului Andrei Rubliov, la Sala Albă a Uniunii Cineaştilor.

• 1966, 1967,1968 – Oficialităţile de la Moscova refuză sistematic prezentarea filmului la Cannes şi, în general, difuzarea lui de ecrane, atât în ţară cât şi în străinătate.
• 1967 – Lucrează, împreună cu scriitorul A. Mişarin, la scenariul filmului Oglinda. Finalizează la Chişinău, împreună cu G. Malarciuk, scenariul filmului Serghei Lazo (regia A. Gordon), unde interpretează un rol secundar. Scrie, împreună cu A. Koncealovski, scenariul filmului Taşkent, oraş al pâinii (r. Şukrat Abbasov) şi cu Artur Makarov scenariul filmului O şansă dintr-o mie (r. Bagrat Oganesian), ambele difuzate în 1968.
• 1968 – Termină scenariul la Oglinda. octombrie – începe, împreună cu Fr. Gorenstein, lucrul la scenariul filmului Solaris.
• 1969, mai – Andrei Rubliov este prezentat, în afara concursului, la Cannes, unde primeşte Premiul FIPRESSCI. Din septembrie, rulează cu sălile pline, timp de un an, la patru cinematografe din Paris. Cea de-a doua premieră a filmului, la Dom Kino (Casa Cineaştilor din Moscova).
• 1970 – începe filmările la Solaris. Iunie – divorţează de Irma Rauş. Se căsătoreşte cu Larisa Kizilova. 8 august – I se naşte cel de-al doilea fiu, Andrei.
• 1971 – Călătoreşte în Japonia, pentru filmarea unei secvenţe din Solaris. Andrei Rubliov este lansat pe marile ecrane din ţară.
• 1972 – Ţine cursuri postuniversitare de arta regiei la Goskino. martie – Termină lucrul la Solaris. mai – Călătoreşte cu Solaris la Cannes, unde câştigă Marele premiu al juriului şi la Londra, unde primeşte Premiul pentru cel mai bun film al anului. Este numit regizor de categoria I-a la Mosfilm.
• 1973 – împreună cu Fr. Gorenstein scrie scenariul Ariel, după povestirea lui A. Beliaev. 2 februarie – Premiera filmului Solaris la cinematograful „Mir” din Moscova. Călăroreşte la „Săptămânile filmului sovietic” din Uruguai şi Argentina, septembrie – începe filmările la Oglinda.
• 1974 – Termină lucrul la Oglinda. Premiera filmului la Dom Kino.
• 1975 – Oglinda este prezentat ia trei cinematografe din Moscova. Lucrează la scenariul Hoffmaniana.
• 1976 – Lucrează cu fraţii Boris şi Arkadi Strugaţki la scenariul filmului Călăuza. decembrie – Pune în scenă, împreună cu Vladimir Sedov, Hamlet de W. Shakespeare (cu Anatoli Soloniţîn, Inna Ciurikova, Mărgărita Terehova), la teatrul Leninskii Komsomol din Moscova. Premiera are loc în 1977.
• 1977 – Filmează Călăuza. O mare parte a peliculei este distrusă la developare.
• 1978, aprilie – Suferă un infarct. Reface scenariul şi continuă filmările la Călăuza.
• 1979 – Termină lucrul la Călăuza. 5 octombie – Moartea mamei, Măria Ivanovna Vişniakova. Este înmormântată la cimitirul Vostriakovski din Moscova.
• 1980 – Primeşte titlul de Artist al poporului. aprilie – Lucrează în Italia, împreună cu Tonino Guerra, la scenariul filmului Nostalghia. mai – Călăuza este prezentat în afara concursului la Cannes, unde primeşte Premiul criticilor francezi.
• 1981 – Călătoreşte, cu filmul Călăuza, în Anglia şi în Scoţia.
• 1982 – Lucrează în Italia la filmul Nostalghia. Realizează, împreună cu Tonino Guerra, documentarul Timpul călătoriei.
• 1983 – Termină lucrul la Nostalghia. mai – Participă la Cannes cu Nostalghia. Primeşte Marele premiu special al juriului, premiul FIPRESSCI şi Premiul Juriului ecumenic. Pune în scenă opera Boris Godunov de M. Mu-sorgski, la Opera Regală din Londra, noiembrie – începe lucrul la Sacrificiul. Este concediat de la Mosfilm.
• 1984 – Călătoreşte la Stockholm pentru lucrul la Sacrificiul. 10 iulie – Anunţă oficial, la conferinţa de presă de la Milano, hotărârea sa de a nu se mai întoarce în patrie. Susţine la biserica Saint-James de la Londra Prelegerea despre Apocalipsă. Are o întrevedere cu înalt Preasfinţitul Antoine de Suroj, Mitropolitul Bisericii Ruse din Anglia.
• 1984-1985 – Locuieşte la Berlin.
• 1985 – Apare la editura vest-germană Ullstein cartea sa Timpul pecetluit (Die versiegelte leit). Filmează în Suedia Sacrificiul. mai -începe filmările exterioare pe insula Gottland. noiembrie – Debutul bolii. Pe 13 decembrie se clarifică diagnosticul: cancer pulmonar.
• 1986 – Începe tratamentul la un centru de radioterapie din Franţa. 19 ianuarie – Sosesc la Paris fiul său Andrei împreună cu soacra sa, A.S. Egorkina. 9 mai – Premiera filmului Sacrificiul la Stockholm. La Cannes filmul primeşte Marele premiu special al juriului. Premiul este înmânat fiului său. iulie – Este internat la clinica de antroposofie din Eschelbronn (Germania). 16 decembrie – Este internat la clinica oncologică Hartmann din Neilly-sur-Seine (lângă Paris). Noaptea de 28 spre 29 decembrie – Moare în clinica din Neilly-sur-Seine.
• 1987, 5 ianuarie – Este înmormântat la cimitirul rus din Sainte-Genevieve-des-Bois. Funeraliile au loc la catedrala Sf. Aleksandr Nevski.
• 1989 – Apare în Germania la editura Ullstein prima ediţie a Jurnalelor sale, sub denumirea Martyrolog. 27 mai – Moare într-un spital moscovit tatăl său, Arseni Tarkovski. După ceremonia civilă la Casa Centrală a Scriitorilor şi cea religioasă la biserica Schimbării la Faţă, este înmormântat la cimitirul din Peredelkino.
• 1998, 19 ianuarie – Moare la Paris Larisa Tarkovskaia, bolnavă de cancer pulmonar. Este înmormântată alături de soţul ei, la cimitirul din Sainte-Genevieve-des-Bois.

Filmografie…

• Compresorul şi vioara (Katok i skripka) (film de metraj mediu studenţesc, 1960)
• Copilăria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962)
• Andrei Rubliov (1966 rel. 1971)
• Solaris (1972)
• Oglinda (Zerkalo) (1974)
• Călăuza (Stalker) (1979)
• Tempo di viaggio (documentar, 1983)
• Nostalgia (film) (Nostalghia) (1983)
• Sacrificiul (film) (Offret) (1986)